Tarifele la toate serviciile publice au fost majorate. S-a scumpit apa, transportul şi agentul termic. Acest lucru s-a făcut fără implementarea unui mecanism coerent de compensare a păturilor social-vulnerabile. Mai mult decât atât, în preţul majorat a fost inclus şi rambursarea creditelor contractate de S.A. Apă-Canal Chişinău, şi chiar şi dobânda. Practica europeană permite majorarea cu maxim 15 % nu peste 30%.

Se atestă o proastă calitate a transportului public şi a calităţii drumurilor. Oamenii nimeresc în spitale cu fracturi şi comoţii cerebrale din motivul că străzile principale nu sunt curăţite la timp. Şoferii îşi deteriorează transportul din cauza numărului mare de gropi. Nu există o transparenţă în colectarea şi distribuirea fondului rutier, pe care-l plătesc toţi proprietarii de autovehicule. Până în momentul de faţă nu există nici o parcare subterană sau supraetajată promisă.

În cadrul unei mese rotunde organizată de mai multe ONG-uri, Radu Buşilă şi-a expuspoziţia faţă de organizarea paradelor gay-lor şi lesbienelor în Republica Moldova.

„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egaliatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Întreaga societate trebuie să acţioneze în spiritul acestei norme constituţionale. În acelaşi timp, Legea supremă a ţării noastre oferă garanţii clare pentru viaţa privată a fiecărui membu al societăţii. Articolul 28 prevede clar: „Statul ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată”. Cadrul legal în vigoare protejează şi viaţa intimă a membrilor acestui grup. Dar de la tolerarea lor în spaţiul privat până la tolerarea neruşinării şi a depravării în inima capitalei este o deosebire fundamentală. Faptul că nici statul, nici societatea nu persecută manifestările homosexualilor nu trebuie să însemne sub nici o formă că aceştia îşi pot permite să terorizeze opinia publică cu manifestări sfidătoare, care jignesc demintatea absolutei majorităţi a membrilor societăţii.

Referendumul constituţional va avea loc din motivul că ambele tabere din actualul Parlament nu au avut capacitatea să poarte un dialog civilizat în condiţii democratice, în urma căruia să fie identificată soluţia de compromis. AIE a tot promis că-l face preşedinte pe Marian Lupu, însă, până astăzi, tot Mihai Ghimpu stă în două fotolii. Recalcitranţa şi egoismul de partid sunt caracteristice pentru ambele tabere beligerante. Iniţial, comuniştii au insistat exclusiv pe un candidat, pentru care liberalii nu au dorit să dea nici măcar un vot, apoi liberalii l-au propus pe Marian Lupu, candidat asupra căruia au insistat până la eşuarea celei dea doua tentative de alegere a şefului statului. Marian Lupu a dorit ca anume el şi numai el să devină preşedinte, comuniştii neputând să-l accepte, pentru ei existând o bariera psihologică uşor de înţeles – li s-a cerut să voteze pentru cel care i-a trădat.

Pe data de 20.04.2010 prin dispoziţia Ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, a fost intentată o procedură disciplinară în privinţa judecătorilor Ion Muruianu, Vasile Ignat şi Vasile Cherdivară. Judecătorilor menţionaţi le-a fost imputată săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin. (1) lit. a), b) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului şi le-au fost aplicate sancţiuni disciplinare, începând cu mustrare aspră, până la eliberarea din funcţie. Ulterior, judecătorii menţionaţi au contestat hotărârile Colegiului disciplinar.

În opinia mea, hotărârile Colegiului disciplinar sunt neîntemeiate şi au fost adoptate contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, Codului de procedură civilă, bazei normative internaţionale, cu utilizarea vădit tendenţioasă a legislaţiei naţionale care reglementează statutul şi sancţionarea judecătorilor. Consider că hotărârile respective trebuie să fie casate, cu sistarea procedurii disciplinare, din următoarele considerente:

CONTESTAŢIE

împotriva hotărârilor Colegiului disciplinar  din 21.05.2010 şi din 11.06.2010,

pronunţate pe marginea dispoziţiei de intentare a procedurii disciplinare în privinţa judecătorilor Ion Muruianu, Vasile Ignat şi Vasile Cherdivară

Prin dispoziţia Ministrului Justiţiei din 20.04.2010 a fost intentată o procedură disciplinară în privinţa judecătorilor Ion Muruianu, Vasile Ignat şi Vasile Cherdivară.

Judecătorilor menţionaţi le-a fost imputată săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin. (1) lit. a), b) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului la examinarea cauzei economice la cererea „Remington Worldwide Limited Ltd”, Gibraltar cu privire la încuviinţarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii Judecătoriei arbitrale a or. Sankt-Peterburg şi regiunii Leningrad a Federaţiei Ruse din 24.12.2002 nr. 7455/00. Acuzaţiile aduse judecătorilor în comiterea unui cumul de abateri disciplinare derivă din faptul că, examinând cauza în cadrul Colegiului economic, prin decizia din 17.12.2009, au admis o cerere de revizuire declarată împotriva unei decizii a Colegiului economic de remitere a cauzei la rejudecare.

„Conform articolului unu şi trei din Constituţia Republicii Moldova, statul este indivizibil, iar teritoriul lui este inalienabil. Adică nici un metru pătrat nu poate fi înstrăinat unei alte părţi, cetăţean sau ţări. Ceea ce se întâmplă astăzi cu traseul de la Palanca, este o încălcare flagrantă a Constituţiei Republicii Moldova şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi anume dreptul la proprietate”. Declaraţia a fost făcută pentru BASA –press, de către Preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştini Democraţi, Radu Buşilă.

Potrivit lui Buşilă, problematica Palanca este un butoi de pulbere cu un efect întârziat, care va apărea pe agenda Republicii Moldova, din motivul că reprezintă un interes direct din partea Ucrainei.

Totodată, juristul precizează că toate tratativele care au fost purtate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova au purtat un caracter secret, fiind total netransparente, deşi, au fost făcute promisiuni că aceste tratative vor fi transparente şi mediatizate la maxim.

Luni, 28 iunie 2010 Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a lansat în faţa Primăriei municipiului Chişinău Campania de colectare a semnăturilor împotriva mirosului neplăcut „VOTEAZĂ ÎMPOTRIVA MIROSULUI NEPLĂCUT”.

La acţiune au participat 10 persoane, majoritatea tineri, care au început colectarea semnăturilor de la locuitorii municipiului Chişinău nemulţumiţi de mirosul neplăcut şi înţepător din capitală.

Semnăturile şi un demers prin care locuitorii capitalei îşi exprimă revolta faţă de faptul că administraţia municipală nu a întreprins nimic în ultimii 20 de ani pentru a elimina cauzele apariţiei mirosului urât şi insuportabil vor fi depuse Primarului general şi Consiliului municipal Chişinău. Prin demers se va cere să fie întreprinse în regim de urgenţă măsuri eficiente pentru a elimina definitiv cauza mirosului neplăcut din capitală.

Tarifele la toate serviciile publice au fost majorate. S-a scumpit apa, transportul şi agentul termic. Acest lucru s-a făcut fără implementarea unui mecanism coerent de compensare a păturilor social-vulnerabile.

Se atestă o proastă calitate a transportului public şi a calităţii drumurilor. Oamenii nimeresc în spitale cu fracturi şi comoţii cerebrale din motivul că străzile principale nu sunt curăţite la timp. Şoferii îşi deteriorează transportul din cauza numărului mare de gropi. Până în momentul de faţă nu există nici o parcare subterană sau supraetajată promisă.

Câinii vagabonzi au împânzit oraşul, însă pentru aceştia nu s-a construit nici un azil.

Luni, 14 iunie 2010, la ora 10.00, la Curtea de Apel Chişinău, a avut loc prima şedinţă de judecată în dosarul dintre Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi şi Primăria municipiului Chişinău privind refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile solicitate.

Reprezentantul Primăriei Chişinău a solicitat amânarea şedinţei de judecată pentru o altă dată din motivul că acesta nu a reuşit să facă cunoştinţă cu dosarul.

Menţionăm că cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 17. 05. 2010, Judecătorul cauzei, doamna Bulgac L. a amânat şedinţa de judecată la data de 27. 09. 1010, ora 14.00.

Conform art. 30 alin. (2) Cod contravenţional termenul de răspundere contravenţionale este de 3 luni, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol termenul de prescripţie începe a curge de la  data săvârsirii contravenţiei adică de la 10 mai 2010, când prin scrisoarea nr. 02-118/2012, din 10.05.2010, primarul general Dorin Chirtoacă a ingradit accesul la informatie solicitantului AJCD.

La Chişinău a fost creată Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi din Moldova

http://www.flux.md/articole/5080/

Mai mulţi jurişti şi avocaţi din Republica Moldova au fondat marţi, 18 noiembrie curent, Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi (AJCD) din Moldova. Noua instituţie juridică a fost constituită pe lângă Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) şi are menirea de a acorda asistenţă juridică funcţionarilor publici şi cetăţenilor de rând, prin prisma drepturilor şi obligaţiilor pe care le au. AJCD a fost constituită la iniţiativa a patru jurişti din cadrul PPCD: Ghenadie Vaculovschi, Dinu Ţurcanu, Igor Ciuru şi Călin Cotruţă. În cadrul primei adunări generale a AJCD, membrii proaspetei instituţii juridice au pus în dezbatere o serie de probleme cu care se confruntă justiţia autohtonă şi au elaborat strategii de asistenţă juridică pe care urmează să le implementeze în viitorul apropiat.

Astăzi, 31 mai 2010, Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă (CCGDT) a organizat un flash-mob în holul Primăriei municipiului Chişinău, în cadrul căruia a atenţionat factorii de decizie municipali asupra necesităţii rezolvării problemei mirosului urât din capitală.

Membrii CCGDT au lăsat la Primărie o pereche de cizme din cauciuc, o pereche de mănuşi şi o mască de protecţie pentru primarul Chirtoacă, pe care l-au invitat să rezolve cât mai rapid problema nămolului şi a mirosului greu care otrăveşte atomosfera din Chişinău. Reprezentantul CCGDT, Radu Buşilă, a menţionat că municipalitatea a început transportarea nămolului de la Staţia de Epurare a apelor reziduale pe un teritoriu învecinat, din raza comunei Bubuieci, unde este depozitat în cantităţi mari la suprafaţă. Radu Buşilă a specificat, de asemenea, că este inadmisibil ca modul de funcţionare a Staţiei de Epurare să sfideze principiile de protecţie a mediului încojorător, ca urmare a unei atitudini iresponsabile a conducerii Primăriei capitalei.

Astăzi, 25 mai 2010, Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi a organizat o Conferinţă de presă în care a prezentat dosarul “Anuşca contra Moldovei”, câştigat recent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova.

Vicepreşedintele AJCD, avocatul Igor Ţurcanu, a acordat asistenţă, cu titlu gratuit, în acest dosar aflat pe rolul Curţii Europene. Igor Ţurcanu s-a referit la detaliile esenţiale din dosar, arătând în special faptul că în anul 2004 militarul în termen Ion Anuşca a decedat în una din unităţile militare, procurorul militar concluzionând că ar fi un avut loc un siucid. Curtea Europeană a constatat încălcarea articolului 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care prevede garantarea dreptului la viaţă şi a procedurilor efectuate de procurori.

foto: Unimedia

Astăzi, 24 mai 2010, Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a adresat domnilor Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, şi Vladimir Filat, prim-ministru al Republicii Moldova, o scrisoare deschisă, prin care se solicită ca vilele de la Condriţa şi de la Holercani să fie transformate în instituţii sanatorial-curative pentru tratarea bolilor respiratorii, cardiovasculare şi neurologice pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă consideră că ar fi oportun ca o parte din spaţiile vilelor nominalizate mai sus să fie transformate, de asemenea, în tabere de odihnă pentru copii.

Astăzi, 20 mai 2010, Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi a organizat o Conferinţă de presă în care a prezentat proiectul Legii lustraţiei propus spre discuţie şi adoptare Parlamentului Republicii Moldova.

Juriştii creştin-democraţi au expediat textul proiectului de Lege privind limitarea accesului la unele funcţii publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului totalitar sovietic prin demersuri adresate pe numele tuturor preşedinţilor fracţiunilor parlamentare.

Vice-preşedintele AJCD, Dinu Ţurcanu, a opinat că anume acum este momentul optim pentru promovarea unei astfel de legi întrucât pentru prima dată în istoria Republicii Moldova toate partidele politice parlamentare pledează pentru democraţie şi integrare europeană, iar alianţa de guvernământ are o şansă istorică să lichideze o restanţă regretabilă în legislaţia naţională.

În legătură cu declaraţia Ministrului Justiţiei dl Alexandru Tănase, făcută la 13 mai 2010, cu referire la decizia Curţii Supreme de Justiţie privind aplicarea sancţiunii disciplinare Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu

Astăzi, 17 mai 2010, Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi, reprezentată de preşedintele Radu Buşilă şi vicepreşedintele asociaţiei avocatul Igor Ţurcanu, a susţinut o Conferinţă de presă în holul Primăriei municipiului Chişinău, în cadrul căreia a anunţat despre faptul depunerii cererii de chemare în judecată a Primăriei municipiului Chişinău, cu privire la:

- încălcarea termenului stabilit de lege pentru furnizarea informaţiei;

- prezentarea necorespunzătoare a informaţiilor solicitate;

- refuzul de a furniza informaţia în partea ce ţine de salariile angajaţilor Primăriei municipiului Chişinău şi a subdiviziunilor Consiliului municipal Chişinău.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a adresat demersuri demnitarilor ( deputaţi, membri ai Guvernului, başcanul Gagauziei şi preşedintelui Academiei de Ştiinţe ) în care se cerea răspunsul la următoarele două întrebări:

1. Sunteţi PENTRU sau ÎMPOTRIVA manifestării publice a homosexualităţii (aşa-numita lege antidiscriminare, căsătoriile între persoane de acelaşi sex, adopţiile de copii de către cuplurile de homosexuali şi lesbiene)?

2. Sunteţi pentru AUTORIZAREA paradei gay-lor sau pentru INTERZICEREA unor astfel de întruniri publice?

Totodată, în chestionar se precizează că lipsa unei poziţii univoce va fi calificată ca susţinere tacită a curentului homosexual.

Dorim să publicăm rezultatele acestui blitz-sondaj astfel încît publicul larg să cunoască poziţia actualilor factori de decizie asupra uneia dintre cele mai importante probleme ale societăţii moldoveneşti.

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova nu a trimis chestionarul completat, însă s-a dat cu dat cu părerea în public vis-a-vis de această problemă.

Societatea din Republica Moldova, creştină, în mare parte, nu este gata pentru aplicarea drepturilor minorităţilor sexuale de la noi din ţară.

POZIŢIA ASOCIAŢIEI JURIŞTILOR CREŞTIN-DEMOCRAŢI  CU PRIVIRE LA REINVESTIREA CELOR 24 DE POLIŢIŞTI.

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi, care a făcut publică lista integrală a celor 275 de poliţişti care au avut de suferit de pe urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, a catalogat din start drept ilegală şi nefondată indicaţia premierului Vladimir Filat şi ordinul ministrului de interne Victor Catan de suspendare a celor 25 de poliţişti, care ar fi fost implicaţi în evenimentele din 7 aprilie 2009. Asta din simplul motiv că orice cetăţean se bucură de prezumţia nevinovăţiei, iar vinovăţia acestuia poate fi stabilită doar de justiţie.

Sâmbăta trecută, la 1 mai, Premierul Filat a întreprins o vizită fulger la Palanca, unde a văzut pentru a doua oară postul mobil al poliţiei de frontieră ucraineană.
Contrar afirmaţiilor anterioare ale oficialilor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care susţineau că postul de control ucrainean ar fi fost scos, totuşi, problema Palanca a reapărut pe agenda Guvernului. Şi asta pentru că ea reprezintă o problemă juridică, dar şi politică pentru conducerea Republicii Moldova.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă reiterează demersul său adresat demnitarilor în care se cere răspunsul la următoarele două întrebări:

1. Sunteţi PENTRU sau ÎMPOTRIVA manifestării publice a homosexualităţii (aşa-numita lege antidiscriminare, căsătoriile între persoane de acelaşi sex, adopţiile de copii de către cuplurile de homosexuali şi lesbiene)?

2. Sunteţi pentru AUTORIZAREA paradei gay-lor sau pentru INTERZICEREA unor astfel de întruniri publice?

Menţionăm că o parte din demnitari au transmis chestionarele completate, iată cine sînt ei:

1. Ion Negrei, viceprim-ministru, PL
2. Vitalie Marinuţa, ministrul Apărării, PL
3. Marcel Răducan, ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, PD

Doar 11 din demnitarii de stat  nu acceptă desfăşurarea paradei homosexualilor şi a lesbienelor şi doar unul este pentru autorizare paradei gay-lor.

Pe adresa preşedintelui Coaliţiei pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, Radu Buşilă, au parvenit nouă mesaje din partea demnitarilor de stat, care se pronunţă categoric împotriva preconizatei manifestări publice a homosexualilor.

Aceştia sunt:

Ion NEGREI, Viceprim-ministru;

Marcel RĂDUCAN, Ministrul construcţiilor şi dezvoltării regionale;

Alexandru STOIANOGLO, deputat PD, vicepreşedinte al Parlamentului;

Mihai GODEA, deputat PLDM, preşedinte al fracţiunii PLDM;

Veaceslav IONIŢĂ, deputat PLDM, preşedinte al Comisiei pentru Economie, Buget şi Finanţe;

Primăria municipiului Chişinău nu a cerut interzicerea paradei gay-lor, ci doar transferarea acesteia în alt loc din Chişinău

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi (AJCD) a adresat săptămînatrecută o scrisoare deschisă către Primarul General Dorin Chirtoacă, prin care a solicitat acestuia să interzică „parada gay-ilor”, planificată pentru data de 2 mai anul curent în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

În scrisoarea menţionată se face trimitere la baza legală, care face posibilă înterzicerea desfăşurării întrunirii respective, şi anume Legea întrunirilor nr. 26 – XVI din 22. 02. 2008, care în art. 8 lit. c) şi art. 14 prevede motivele legale şi procedura judiciară de interzicere a întrunirilor prin care se urmăreşte „încălcarea moralităţii publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor persoane”.

Curtea de Apel Chişinău a interzis desfăşurarea întrunirii minorităţilor sexuale în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Autorităţile locale au apelat la instanţa de judecată, în vederea interzicerii acţiunii organizate de Gender-DOC, deoarece mai multe asociaţii creştine şi ONG-uri au ameninţat cu organizarea unor contramanifestaţii.

Viceprim-ministrul Ion Negrei se declară împotriva manifestărilor publice ale homosexualilor şi se pronunţă pentru interzicerea paradei gay-lor care urmează să se desfăşoare pe 2 mai la Chişinău. Demnitarul este singurul membru al Guvernului, care a răspuns, până în momentul de faţă, la demersul înaintat de preşedintele Coaliţiei pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, Radu Buşilă, prin care înalţilor demnitari de stat li se cere să se pronunţe dacă sunt PENTRU sau CONTRA afişării publice a homosexualităţii.

Amintim că, acum câteva zile, Coaliţia pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, care întruneşte mai multe organizaţii neguvernamentale de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a adresat demersuri miniştrilor şi deputaţilor, prin care le cer să-şi precizeze poziţia faţă de preconizata paradă a gay-lor şi lesbienelor care urmează să se desfăşoare pe 2 mai la Chişinău. De asemenea, Coaliţia a adresat Primăriei capitalei un demers prin care anunţă că va organiza o întrunire de durată în ziua de 2 mai cu genericul “Pentru familie! Pentru un mod de viaţă sănătos! În demersul adresat demnitarilor se spune că opinia acestora faţă manifestările publice ale homosexualilor reprezintă un interes public major, iar opinia publică este în drept să cunoască poziţia fiecărui oficial în parte faţă de această chestiune.

Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi, luând act de decizia Curţii Constituţionale,  prin care s-a declarat neconstituţionalitatea hotărârii Parlamentului din 4 martie a.c. de demitere a domnului Ion Muruianu din funcţia de preşedinte a Curţii Supreme de Justiţie, consideră necesar să facă următoarele precizări.

Demiterea conducătorului celei mai înalte instanţe judecătoreşti de către coaliţia de guvernământ a reprezentat un act de abuz, de imixtiune brutală în activitatea puterii judecătoreşti şi o manifestare gravă de exercitare a unui control  politic asupra Justiţiei.

La 5 martie 2010 Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi a luat atitudine fermă faţă de acest abuz. Noi nu punem în discuţie calităţile profesionale sau personale ale domnului Ion Muruianu în calitatea domniei sale de judecător şi de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Dânsul este criticabil ca orice demnitar. Dar respectarea necondiţionată a procedurilor legale şi a normelor democratice trebuie să fie obligatorii pentru orice guvernare, cu atât mai mult pentru una care pretinde a fi pro-europeană.

Din momentul depunerii declaraţiei prealabile şi până în prezent, locuitorii capitalei încă nu au auzit poziţia clară şi univocă a primarului capitalei Dorin Chirtoacă în problema homosexualităţii în general şi a atitudinii lui personale faţă de parada gay-lor în particular.

Acum câteva zile, fiind înghesuit de jurnalişti pe coridoarele primăriei, Dorin Chirtoacă a bâiguit ceva cu totul încâlcit, refuzând să adopte o atitudine răspicată faţă de gay. Iar de câteva zile încoace, Dorin Chirtoacă se ascunde în spatele hotărârii instanţei de judecată, pe care o aşteaptă ca un elev repetent fără a se pronunţa personal asupra acestui subiect de interes public major. Dacă primarul, juristul şi omul politic Dorin Chirtoacă a apelat în instanţă, aşa cum cere legea, pentru a obţine interzicerea paradei gay-lor în ziua de 2 mai anul curent, opinia publică este în drept să cunoască argumentaţia integrală formulată de acesta în demersul său către judecată.

SOCETATEA CIVILĂ VREA SĂ ŞTIE DACĂ DEMNITARII SUNT PENTRU SAU ÎMPOTRIVA MANIFESTRĂRUILOR PUBLICE ALE HOMOSEXUALUILOR

Astăzi, 26 aprilie, Coaliţia pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a adresat demersuri către toţi deputaţii şi membrii Guvernului, prin care le cere fiecărui demnitar să îşi precizeze poziţia faţă de manifestările agresive ale homosexualilor. Precizăm că reprezentanţii Coaliţiei au adresat primăriei capitalei un demers prin care declară că vor organiza o întrunire de durată în ziua de 2 mai cu genericul “Pentru familie! Pentru un mod de viaţă sănătos!”.

Prezentăm mai jos textul demersului Coaliţiei adresat demnitarilor de prim rang din ţara noastră:

„Stimate domnule deputat (membru al Guvernului),

Întrucât în societate se discută intens un subiect de interes public major cum este atitudinea faţă de homosexualitate, opinia publică este în drept să cunoască atitudinea fiecărui membru al Parlamentului şi al Guvernului în această problemă fundamentală pentru viitorul poporului nostru.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că autorităţile municipale au declanşat persecutări la comandă asupra organizatorilor şi participanţilor la flash-mob-ul organizat în faţa Primăriei municipiului Chişinău la 20 aprilie 2010, prin care a atenţionat autorităţile municipale în frunte cu primarul Dorin Chirtoacă, că locuitorii municipiului sunt extrem de nemulţumiţi de situaţia ecologică şi în special de mirosul neplăcut din oraş.

În cadrul acţiunii de protest protestatarii au adus nămol de pe un teren din apropierea comunei Bubuieci, vărsând o găleată de noroi urât mirositor în faţa sediului primăriei.

Nămolul a fost adus de la Staţia de epurare a apelor reziduale şi descărcat într-o groapă, de unde acesta pătrunde în sol, în ape subterane şi în aer, poluîndu-le grav de tot.

Pe data de 20 aprilie 2010 Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat un flash-mob în faţa Primăriei municipiului Chişinău, prin care a atenţionat autorităţile municipale în frunte cu primarul Dorin Chirtoacă, că locuitorii municipiului sînt extrem de nemulţumiţi de mirosul neplăcut din oraş.

La acţiunea de protest au participat 25 de persoane, majoritatea tineri, care au purtat măşti din tifon, ca semn de imposibilitate de respirare a aerului din oraş din ultimul timp şi poze foto de la locurile unde este descărcat nămolul.

Protestatarii au adus nămol de pe un teren din apropierea comunei Bubuieci, acolo unde este adus de la Staţia de epurare a apelor reziduale şi descărcat într-o groapă, de unde acesta pătrunde în sol, ape subterane şi aer, poluîndu-le definitiv.

Stimate domnule Primar general,

Ca urmare a conferinţei de presă, organizate de Iurie Roşca, preşedinte al PPCD, la 15 aprilie 2010, în cadrul căreia liderul creştin-democrat v-a îndemnat să nu autorizaţi “parada gay-ilor”, dumneavoastră aţi afirmat în faţa presei că, pentru a lua o decizie în acest sens,  veţi consulta Serviciul de Informaţii şi Securitate şi organele de poliţie.

Considerăm necesar să vă sugerăm că decizia pe care urmează să o luaţi nu necesită alte verificări decât consultarea Legii privind întrunirile. Aşa-zisa paradă a gay-ilor urmează a fi interzisă în baza articolului 8, punctul c), al acestei legi, care poartă denumirea expresă “Întrunirile interzise”. Articolul respectiv stabileşte că “sînt interzise întrunirile prin care se urmăreşte”, printre altele, “încălcarea moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor altor persoane.”

Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi cere Prim-ministrului Republicii Moldova, Vladimir Filat să-şi anuleze propria dispoziţie prin care a format o comisie guvernamentală ce urmează să identifice persoanele care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 şi 8 aprilie 2009.

Cererea de a anula dispoziţia are la bază următoarele argumente:

Comisia guvernamentală a fost creată prin dispoziţia premierului Vladimir Filat. În primul rând în Legea nr.64 din 31 05 90 cu privire la guvern, art 30,  se stipulează clar că Prim-ministrul poate să emită dispoziţii doar pentru a reglementa activitatea internă a Guvernului. Or, competenţele pe care această comisie şi le asumă nu fac parte din activitatea internă a Guvernului.

1. La primăria capitalei au fost depuse declaraţii de desfăşurare a acţiunilor de protest din 7 aprilie 2009 de către Partidului Liberal Democrat din Moldova.

2.      Forţele de ordine nu au atacat demonstranţii şi nu au dat nici un prilej de reacţii violente.

3.      Violenţele au fost declanşate de o parte de protestatari.

4.      3 martie 2010 - Iurie Roşca, preşedinte al PPCD, publică articolul „Tehnica loviturii de stat: de la Vladimir LENIN la Vladimir FILAT”, în care menţionează, referindu-se la ziua de 7 aprilie 2009, că „Întrunirea, anunţată a fi una paşnică, a degenerat în acte de violenţă, în agresare cu pietre şi molestarea tinerilor poliţişti care nu au dat nici un temei pentru astfel de reacţii furibunde, poliţia neîntreprinzând nici un gest de atac împotriva manifestanţilor.”

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi îşi exprimă regretul şi profunda dezamăgire în legătură cu faptul că preşedintele interimar al statului, domnul Mihai Ghimpu, pe data de 08 aprilie 2010, a declarat public că va efectua o anchetă proprie de investigare a violenţelor din 7 aprilie 2009, care va include, printre alte activităţi de cercetare, şi exhumarea cadavrelor unor persoane în scopul efectuarării unor expertize suplimentare asupra cauzelor decesului acestora.

Potrivit legislaţiei şi practicilor specifice oricărui stat de drept, astfel de activităţi ţin de stricta competenţă a organelor de cercetare penală, acestea având obligaţia legală de a efectua măsuri operative de investigaţie, precum şi alte acţiuni de acumulare a probelor.

Astăzi, 7 aprilie 2010, Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi a depus la Ministerul Afacerilor Interne un demers, prin care a pus la dispoziţia instituţiei respective datele unei investigaţii proprii despre colaboratorii forţelor de ordine care au avut de suferit, aflându-se la datorie şi executând ordinile primite, în toiul tragicului eveniment din 7 aprilie 2009. Prin acest demers Ministerului de Interne i s-a solicitat să ia de urgenţă măsurile de rigoare în vederea identificării tuturor colaboratorilor forţelor de ordine, care, aflându-se în ziua de 7 aprilie 2009 la datorie şi cărora le-au fost provocate leziuni corporale grave şi deosebit de grave. Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi i-a cerut conducerii MAI să facă tot posibilul pentru a le asigura acestor persoane îngrijirea medicală şi protecţia juridică necesară, în spiritul principiului umanismului, al ideii de dreptate şi în strictă conformitate cu normele statului de drept.
Anexăm la prezentul comunicat demersul adresat MAI şi lista colaboratorilor forţelor de ordine cărora le-au fost provocate leziuni corporale în timpul agresiunii şi violenţelor din 7 aprilie 2009.

Domnului Valeriu Zubco,

Procurorul general al Republicii  Moldova

DEMERS

nr. 01 din 06 aprilie 2010

Stimate domnule Procuror general,

Luând în consideraţie gravitatea evenimentelor din 7 aprilie 2009 şi impactul social produs de acestea, precum şi faptul că până în momentul de faţă nu au fost identificaţi oficial organizatorii, provocatorii şi autorii acţiunilor ilegale,

Solicităm, în baza Legii cu privire la accesul la informaţii şi a Legii cu privire la petiţionare, oferirea următoarelor informaţii:

1. Ce măsuri procesuale au fost întreprinse în vederea identificării persoanelor responsabile în mod oficial de organizarea întrunirilor din ziua de 7 aprilie 2009 şi a punerii sub învinuire a acestora? Adică, ce măsuri au fost întreprinse în acest sens în privinţa semnatarilor declaraţiilor prealabile de desfăşurare a acţiunilor de protest depuse la Primăria municipiului Chişinău, precum şi în privinţa persoanelor care figurează drept responsabili în documentele respective ?

Conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” a difuzat recent un comunicat de presă (îl prezentăm cititorilor noştri alăturat) prin care a anunţat că este deschisă pentru dezbaterea echidistantă şi pertinentă la această instituţie a problemelor de interes public, inclusiv, a Cazului Palanca.

Conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” s-a pronunţat public pe această chestiune ca urmare a scrisorii deschise adresate ei de către Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, care a organizat o serie de evenimente publice, în scopul sensibilizării factorilor de decizie şi a opiniei publice asupra problemelor legate de porţiunea de 7,7 kilometri a traseului internaţional Odessa-Reni, care traversează teritoriul nostru naţional în preajma satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, şi pe care autorităţile Republicii Moldova intenţionează să o cedeze, contrar prevederilor legale şi constituţionale, sub jurisdicţia statului ucrainean vecin. În scrisoarea lor, reprezentaţii Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă i-au solicitat conducerii „Teleradio-Moldova” să organizeze dezbateri în această problemă, dat fiind că manifestaţiile organizate de Coaliţie nu au fost reflectate deloc în programele de ştiri ale televiziunii şi radioului public.

Membrii Curţii Constituţionale au respins, fără drept de apel, sesizarea avocatului parlamentar Tamara Plămădeală, care le-a cerut să se pronunţe asupra constituţionalităţii Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional. Motivul invocat de Curtea Constituţională îl constituie faptul că această sesizare nu poate fi acceptată spre examinare în fond, deoarece problema abordată în ea a făcut anterior obiectul jurisdicţiei constituţionale, la sesizarea unor deputaţi în Parlament.

Într-un comunicat de presă remis redacţiei de către avocatul parlamentar Tamara Plămădeală se menţionează că, pe data de 15 martie curent, a avut loc şedinţa Curţii Constituţionale care s-a expus pe marginea sesizării avocatului parlamentar Tamara Plămădeală cu privire la exercitarea controlului constituţionalităţii Legii nr. 348-XV din 12.07.2001 pentru ratificarea Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional, publicată la 27.07.2001 în Monitorul Oficial Nr. 086.

Prezent la masa rotundă „Căile de depăşire a conflictului teritorial din satul Palanca şi procesul de demarcare a frontierei moldo-ucrainene”, organizată de Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, viceministrul Justiţiei a prezentat câteva articole din Constituţie care sunt încălcate, odată cu cedarea către Ucraina a tronsonului de drum Odesa-Reni şi a terenului adiacent care traversează localitatea Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Cu Palanca riscăm să creăm un precedent, pentru că, inevitabil, la Kiev ar putea să apară forţe politice care vor dori să ridice din nou problema teritoriului de la Giurgiuleşti, consideră istoricul Mihai Adauge, care, în anul 2001, a înfiinţat şi condus grupul de iniţiativă „Comitetul cetăţenesc Palanca”.

În opinia lui Mihai Adauge, care a reprezentat viziunea PPCD în cadrul mesei rotunde organizată de Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, pentru ca lucrurile să nu degradeze, prima chestiune care trebuie să se facă este transparenţa actelor decizionale. „Trebuie să vedem şi noi textul care urmează să fie semnat, pentru că acest text ar scoate o problemă fundamentală, clarificarea a ceea ce se cedează: teren sau teritoriu”, a menţionat Adauge.

Actuala frontieră moldo-ucraineană în zona terminalului Giurgiuleşti nu este cea care corespunde frontierei RSSM stabilită în anul 1940, consideră ex-ministrul al Reintegrării, Vasile Şova.

Toate documentele care ţin de problemele sensibile cu Ucraina sunt în limba rusă, ca dovadă că ele au fost fabricate la Kiev, iar Chişinăul, mai mult sau mai puţin, de fiecare dată, a mers pe urma faptului împlinit şi a semnat documente de această natură, a declarat Petru Grozavu, reprezentantul societăţii culturale „Dunărea şi Marea”.

În primul rând, există probleme care ar fi bine să lipsească din dezbaterea publică şi din polemica dintre partide. Este vorba de bazele statului, bazele constituţionale. În privinţa acestor chestiuni nu trebuie să existe polemici. Trebuie să existe un consens naţional, ceea ce nu se întâmplă în momentul de faţă. Se încearcă, printr-un fel de revoluţie fără arme, să fie substituit un sistem constituţional. Dar nu aceasta este tema de astăzi. Şi problema politicii externe, de asemenea, nu trebuie să polarizeze clasa politică în două tabere. Iar ceea ce se întâmplă acum în legătură cu Palanca şi în legătură cu multe alte chestiuni legate de acest subiect sau care rezultă din politica externă nu sunt gestionate în mod profesionist şi, din această cauză, avem această problemă.

Directorul portalului de ştiri Omega, Alexandru Petcov, consideră că declaraţia autorităţilor potrivit căreia Ucraina a oferit Republicii Moldova 450 de metri la Dunăre este una cinică, întrucât localitatea Giurgiuleşti a avut dintotdeauna ieşire la Dunăre. În acest sens, jurnalistul a amintit despre faptul că lucrările la portul internaţional Giurgiuleşti au fost demarate încă în 1994 şi au fost oprite din cauza unor probleme cu localnicii din satul Giurgiuleşti, care au fost expropriaţi abuziv. El a atras atenţia că, în acel moment, nimeni, inclusiv Fondul Monetar Internaţional, care s-a arătat dispus să finanţeze proiectul, nu a acuzat Republica Moldova că demarează lucrări de construcţie pe teritoriul statului ucrainean.

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov, a declarat că, potrivit unui document, semnat în anul 1940 de autorităţile URSS, frontiera administrativă a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti se oprea la Prut, nu la Dunăre. Potrivit lui Popov, anume acest document ar fi stat la baza negocierilor dintre Chişinău şi Kiev pe tema delimitării frontierei.

„Faptele spun următoarele: între Republica Moldova şi Ucraina până în 1999 nu a existat o frontieră internaţională.