COMPANIA PUBLICĂ TELERADIO MOLDOVA

Domnului Constantin MARIN
Preşedintele Companiei

Doamnei Angela SIRBU
Director TV

Domnului Alexandru DOROGAN
Director radio

SCRISOARE DESCHISĂ

Graba pe care o manifestă autorităţile de la Chişinău în cazul cedării către Ucraina a teritoriului de la Palanca este nejustificată şi poate duce la nişte decizii pripite care vor afecta grav interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Sintagma „Palanca contra Giurgiuleşti” trebuie exclusă din dezbaterile publice, deoarece actele care stipulează condiţiile şi contextul cedării tronsonului de drum Odesa-Reni din regiunea satului Palanca nu fac absolut nici o referire despre vreun schimb de teritorii cu Ucraina. Dacă cedarea teritoriului naţional este în folosul interesului naţional al Republicii Moldova, este nevoie ca asupra acestui lucru să se pronunţe întreaga populaţie a ţării în cadrul unui referendum. În caz contrar, este încălcată Constituţia Republicii Moldova care interzice categoric atentarea la caracterul inalienabil al teritoriului naţional. Acestea sunt câteva dintre concluziile exprimate în cadrul unei mese rotunde pe tema cedării teritoriale de la Palanca.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă organizează marţi, 23 martie 2010, cu începere de la orele 14.00, la Hotelul Joly Allon, o Masa rotunda, cu genericul:

Căile de depăşire a conflictului teritorial in satul Palanca

şi procesul de demarcare a frontierei moldo-ucrainene.

În cadrul Mesei rotunde se vor pune în discuţie problemele apărute ca urmare a semnării şi ratificării Protocolului Adiţional la Tratatul de frontieră, încheiat între Republica Moldova şi Ucraina.

La eveniment sunt invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, reprezentanţi ai societăţii civile, ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova.

Considerăm necesară dezbaterea publică a acestui caz pentru a aduce mai multă claritate, transparenţă, pentru evitarea speculaţiilor şi pentru o informare corectă a opiniei publice.

În acest sens aşteptăm o reacţie promptă din partea factorilor de decizie şi participarea lor activă în cadrul dezbaterilor.

Totodată încurajăm structurile guvernamentale, reprezentanţii mass-media şi a societăţii civile să organizeze dezbateri publice asupra acestui caz de o importanţă majoră.

La sfârşitul săptămânii trecute, liderii coaliţiei de guvernare ne aduceau la cunoştinţă decizia „fermă” a domniilor lor de a organiza un referendum constituţional într-un termen-record. În acel moment dânşii păreau a fi pregătiţi moral, intelectual şi fizic pentru un „război-fulger” constituţional. Dar iată că la doar câteva zile aproape toţi s-au repliat. Acest fapt se datorează poziţiei exprimată de Comisia de la Veneţia, de Ambasada SUA la Chişinău, de unii specialişti din Republica Moldova şi de peste hotare.

- ar fi creat un precedent periculos – oricine se putea prevala pe viitor de procedeul acestui precedent;
- structura orânduirii social-politice din Republica Moldova nu a suferit modificări de natură să impună o nouă lege supremă şi nici nu a avut loc o schimbare de regim politic în ţara noastră;
- şmecheria cu referendumul urmărea anularea efectelor juridice doar a unor prevederi din Constituţie, care nu erau pe placul unor componente ale guvernării, în mod special din considerente electorale;
- este inacceptabilă revizuirea Constituţiei în funcţie de interesele de moment ale unor grupări politice sau persoane.

Proteste împotriva cedării teritoriului de la Palanca au avut loc şi în oraşul Bălţi. Organizaţia LEX 21, care a aderat la Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, a organizat, în dimineaţa acestei zile, un miting de protest prin care a cerut Guvernului să nu cedeze suveranitatea asupra teritoriului naţional de la Palanca.

La conferinţa de presă a fost pusă în discuţie problema generată de intenţia de cedare a teritoriului naţional de către Guvernul Filat către partea ucraineană, fiind vorba de segmentul de 7,77 km al traseului Odesa-Reni din regiunea satului Palanca, care includ 18 hectare de teritoriu adiacent.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă apreciază intenţia Guvernului Republicii Moldova de înstrăinare a teritoriului nostru naţional drept ilegală şi  contrară normelor Constituţionale.

Radu Buşilă, reprezentantul Coaliţiei, i-a cerut Guvernului Republicii Moldova să adopte o atitudine oficială în cazul Palanca, atitudine care ar exprima atât interesele  locuitorilor satului Palanca, cât şi ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat, miercuri, 10 martie 2010, un flash-mob în faţa Guvernului Republicii Moldova, protestând astfel împotriva cedării către Ucraina a unei părţi a teritoriului naţional al Republicii Moldova.

Protestatarii, în marea lor majoritate fiind tineri, au purtat panglici tricolore şi pancarte cu inscripţiile: „Nu vom ceda Palanca!”, „Pământul nu se vinde!” şi “Palanca – pământ strămoşesc!”.

Protestatarii au adus un gard din sârmă ghimpată, cu inscripţii „Trecerea interzisă”, care, în cazul cedării definitive a acestui tronson de şosea, va fi instalat de-a lungul traseului de la Palanca, îngrădind astfel trecerea cetăţenilor Republicii Moldova peste acesta către terenurile sale.

Reprezentanţii societăţii civile au înmânat reprezentanţilor Parlamentului Republicii Moldova şi personal şefului interimar al statului, Mihai Ghimpu, o petiţie în care cer adoptarea unei poziţii unice faţă problema teritoriului de la Palanca.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a cerut parlamentului să audieze şeful guvernului şi ministrul de externe în problema cedării teritoriului naţional al Republicii Moldova statului ucrainean şi adoptarea de către legislativul de la Chişinău a unei poziţii unice faţă de transmiterea Ucrainei a porţiunii de şosea din regiunea satului Palanca. Protestatarii le-au înmânat parlamentarilor Mihai Ghimpu, Vladimir Filat, Marian Lupu, Serafim Urechean, Igor Corman şi altor deputaţi, foi volante care cuprind textul declaraţiei.

Protestatarii, în marea lor majoritate fiind tineri, au purtat panglici tricolore şi pancarte cu inscripţiile: „Măria Ta, nu vom ceda Palanca!”, „Pământul nu se vinde!” şi “Nu vă trădaţi strămoşii!”.        

Acţiunea s-a desfăşurat exact în ziua în care s-au împlinit 18 ani de la declanşarea războiului de la Nistru din 1992, care, mai apoi, a fost denumit Războiul Independenţei. Participanţii la flash-mob au menţionat faptul că acum 18 ani eroii ţării noastre au apărat cu arma în mâini, cu jertfa propriilor vieţi fiecare palmă de pământ la Nistru, iar astăzi teritoriul naţional este cedat la Palanca de bună voie, fără nici o rezervă şi contrar prevederilor legale şi constituţionale.

Astăzi, 25 februarie 2010, Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat un flash mob în faţa Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene al Republicii, protestând astfel împotriva cedării unei părţi a teritoriului naţional sub jurisdicţia Ucrainei.

Coaliţia reprezintă 27 de organizaţii neguvernamentale care s-au reunit la 10 februarie într-o alianţă care, între altele, îşi propune să abordeze în mod public problema teritoriului Palanca şi a demarcării frontierei moldo-ucrainene.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă îşi exprimă poziţia faţă de declaraţiile făcute de către oficialii moldoveni şi ucraineni, şi anume a purtătorului de cuvânt al MAEIE Valeriu Ţurea, care în cadrul unui briefing declară că „MAEIE reiterează existenţa angajamentelor internaţionale care decurg din tratatul de frontieră pentru transmiterea în proprietate Ucrainei a sectorului respectiv. Îndeplinirea acestor angajamente a demarat în 2002 prin transmiterea actului de predare-primire a segmentului respectiv. Acum urmează să fie finalizate procedurile tehnice, dar asta nu ţine deja de competenţa MAEIE.”

De asemenea, în comunicatul Ministerului moldovean de externe se anunţă că ieri au luat sfârşit consultările interministeriale moldo-ucrainene desfăşurate la nivel de vice-miniştri de externe în cadrul cărora au fost abordate mai multe subiecte de interes comun printre care demarcarea frontierei de stat, dinamizarea procesului de recunoaştere a proprietăţilor Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, inclusiv necesitatea organizării, după o pauză de patru ani, a următoarei şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru colaborare comercial-economică.

Un grup de tineri, reprezentanţi ai Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă au protestat azi faţă de decizia Guvernului de a ceda Ucrainei teritoriul de sub şoseaua Odesa - Reni, din preajma satului Palanca.

Reprezentanţii Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă solicită autorităţilor  Republicii Moldova să adopte o poziţie unică de retrocedare a teritoriului de la Palanca. Semnarea Actului de transmitere a teritoriului de sub şoseaua de la Palanca este unul ilegal şi contravine direct normelor prevăzute în Constituţie a declarat unul dintre protestatari, Radu Buşilă.

A fost făcută publică declaraţia ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Piotr Poroşenko, care a anunţat că în timpul vizitei Premierului moldovean la Kiev, care a avut loc la 1 februarie curent, partea moldavă s-a arătat dispusă să acorde, în cel mai scurt timp, Ucrainei Actul de proprietate asupra terenului de sub autostrada din apropierea satului Palanca. Partea ucraineană a calificat drept “constructivă“ poziţia Guvernului Filat cu privire la transmiterea teritoriului din Palanca. Poroşenko a mai spus că Ucraina aşteaptă documentul deja către 11 martie curent.

Segmentul de autostradă Odessa-Reni, cu o lungime de 7,7 km, în regiunea localităţii Palanca din Moldova a fost transmis în exploatarea şi sub jurisdicţia Ucrainei conform Protocolului adiţional la Acordul de frontieră dintre Ucraina şi Moldova, semnat la 18 august 1999. Ucraina insistă însă şi asupra transmiterii inclusiv şi a teritoriului de sub această autostradă, în pofida faptului că în Acord se stipulează expres că “segmentul transmis este proprietate a Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova“. Porţiunea de drum este parte a unei autostrăzi cu o lungime de 310 km, care leagă partea de Sud-Vest a regiunii Odessa cu restul Ucrainei.

Pe data de 22. 02. 2010, Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi  a fost informată în scris, de către Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, precum că demersul expediat prim-ministrul Vladimir Filat, din data de 03. 02. 2010,  prin care AJCD solicită informaţii  exhaustive cu privire la imobilele şi terenurile care fac parte din patrimoniul administraţiei publice centrale şi sumele de cheltuieli pentru întreţinerea acestora, a fost remis Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru pentru examinare şi prezentare a unei informaţii ample pe marginea celor solicitate.

În legătură cu aceasta Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi, îşi exprimă speranţa că în termenul de 30 de zile, care expiră pe data de 03. 03. 2010, potrivit Legii cu privire la petiţionare, instituţiile statului vor oferi un răspuns.

În cadrul vizitei a avut loc o întâlnire la Primărie cu sătenii din localitate şi primarul satului Palanca, doamna Larisa Voloh.

Săteni s-au plâns că recent vameşii moldoveni de la Punctul de trecere a frontierei, situat în interiorul localităţii, au început să solicite paşapoarte de la pălănceni pentru trecerea acestora la pământurile lor de după traseul Reni-Odesa, care trece prin Palanca.

Un şir de organizaţii neguvernamentale s-au reunit la 10 februarie 2010 într-o alianţă care a fost numită Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, care îşi propune să abordeze în mod public problema satului Palanca şi a demarcării frontierei moldo-ucrainene, antrenând în această dezbatere reprezentanţii instituţiilor statale, ai partidelor politice, experţi, ONG-işti şi jurnalişti.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă îşi propune să organizeze, într-o primă etapă, o masă rotundă, la care a fost invitat să participe şi premierul Vladimir Filat.

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi (AJCD) a adresat un demers primarului general al municipiului Chişinău privind patrimoniul imobiliar pe care îl deţine autoritatea publică locală din capitală şi cheltuielile de întreţinere a acestuia. Demersul a fost semnat de către preşedintele AJCD, Radu Buşilă, care solicită, în baza Legii cu privire la accesul la informaţii şi a Legii cu privire la petiţionare, să i se ofere următoarele informaţii:

Avocatul parlamentar, Tamara Plămădeală, a sesizat Înaltul Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la încălcarea drepturilor omului în localitatea Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Cum se încadrează în legislaţia actuală a Republicii Moldova iniţiativa legislativă a lui Veaceslav Platon de revizuire a Codului de Procedură Penală în sensul atribuirii procurorului cu dreptul de a renunţa parţial sau total la învinuire în instanţa de judecată, iar decizia respectivă a procurorului să se transforme în mod automat în decizia instanţei de judecată?

În opinia noastră, iniţiativa legislativă a lui Veaceslav Platon nu este binevenită şi nu se încadrează în principiile unanim cunoscute şi recunoscute ce stau la baza dreptului penal în Republica Moldova.

Cedări teritoriale în favoarea Ucrainei. În cel mult cinci săptămâni, Chişinăul va transmite în proprietate deplină Ucrainei segmentul de teritoriu de pe traseul "Odesa - Reni" din Palanca, inclusiv subsolul. Cel puţin aşa a declarat ministrul ucrainean de Externe, Piotr Poroşenko. Localnicii se opun cedărilor şi spun că vor recurge la acţiuni de protest.

Recent AJCD a expediat în adresa Guvernului Republicii Moldova un demers, prin care a solicitat textul Protocolul privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor de proprietate din 11 august 1994, semnat între Republica Moldova şi Ucraina, cu modificările care au fost operate la respectivul protocol, inclusiv cele recente, în cadrul deplasării premierului Vladimir Filat la Kiev, la 1 februarie 2010, şi întâlnirii cu premierul Ucrainei, doamna Iulia Timoşenco.

Ca urmare a examinării minuţioase a subiectelor abordate în demersul dumneavoastră, prin care se face apel la urgentarea reformelor în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi al Serviciului Grăniceri, vă comunicăm următoarele:

In partea ce vizează Ministerul Afacerilor Interne:

Reformarea instituţională a Ministerului Afacerilor Interne(MAI) este un imperativ ireversibil al consolidării organelor de drept în Republica Moldova, obiectiv, care deja a demarat printr-un şir de acţiuni propriu-zise.

Procesul de reformă a Ministerului a început odată cu demararea analizei funcţionale în cadrul autorităţilor Administraţiei publice centrale, care a avut drept scop determinarea îmbunătăţirilor care pot fi efectuate pentru a asigura ca Guvernul Republicii Moldova să ofere cetăţenilor o guvernare modernă, eficientă şi conformă cu standardele UE.

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi (AJCD) a anunţat în mod public iniţierea unui proiect de reformare a instituţiilor guvernamentale, care, în opinia membrilor acestei organizaţii neguvernamentale, “ar permite depăşirea modelului învechit de organizare a administraţiei centrale a statului”. Acest proiect constituie „o iniţiativă a tinerilor profesionişti specializaţi în diverse domenii, care doresc să contribuie la eficientizarea modului de funcţionare a Guvernului Republicii Moldova”.

Acordul cu privire la întreţinerea podurilor de la hotarul moldo-ucrainean a fost semnat la Chişinău la data de 31 iulie 2006. Documentul determină complexul de lucrări legate de întreţinerea podurilor, condiţiile de îndeplinire a acestora şi responsabilităţile financiare ale părţilor.

Vineri, 15 ianuarie, a avut loc depunerea repetată a sesizării Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, prin care se solicită exercitarea controlului constituţionalităţii art. 10 din Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional, prin care a fost cedată proprietatea şi jurisdicţia asupra sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca cu suprafaţa de 18 hectare cu o lungime de 7,77 km către Ucraina.

Doamna Tamara Plămădeală, avocatul parlamentar, autorul sesizării a menţionat că a fost sesizată de către un grup de 1170 de locuitori ai satului Palanca, care reclamă încălcarea flagrantă a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate după traseu ( în total 926 hectare) şi a dreptului la libera circulaţie către terenurile menţionate, din motivul că grănicerii ucraineni instituind ilegal frontiera pe traseu nu permit accesul liber către terenurile agricole care constituie pentru ei unica sursă de existenţă.

Tratatul de frontieră încalcă dreptul la libera circulaţie a locuitorilor satului Palanca şi a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, afirmă avocatul parlamentar Tamara Plămădeală, care a sesizat Curtea Constituţională.

Avocatul parlamentar cere examinarea constituţionalităţii semnării Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional, care reglementează transmiterea sub jurisdicţia Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Sesizarea a fost subiectul unei conferinţe de presă organizate la Centrul pentru Drepturile Omului, miercuri, 23 decembrie. Tamara Plămădeală a menţionat faptul că Curtea Constituţională a remis spre completare sesizarea făcută.

AJCD a transmis astăzi pe numele preşedintelui ad-interim al ţării, al Primului Ministru, al tuturor liderilor de grupuri parlamentare Apelul său privind nevoia de accelerare a reformei în sistemul MAI în conformitate cu rigorile europene.

Textele celor două documente sunt reproduse mai jos.

„ Vă prezentăm alăturat Apelul Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi (AJCD) „Cu privire la nevoia accelerării reformelor în cadrul MAI şi al Serviciului de Grăniceri”, elaborat ca urmare a efectuării unei expertize a  cadrului legislativ şi instituţional existent în ţara noastră prin prisma rigorilor Uniunii Europene în domeniul organelor afacerilor de interne şi al Justiţiei.

Marţi, 20 octombrie 2009, a avut loc Conferinţa de presă organizată de Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi, în cadrul căreia au fost vizate unele situaţii de incompatibilitate privind ocuparea funcţiilor publice. Reprezentanţii Asociaţiei Juriştilor Creştin Democraţi: Radu Buşilă, Dinu Ţurcanu şi Alexei Capbătut, au menţionat faptul că în ultima vreme se admit unele încălcări grave ale legislaţiei în vigoare privind ocuparea funcţiilor de deputat concomitent cu ocuparea altor funcţii publice.

Aceste situaţii juridice sunt reglementate în art. 2, 3, 5 şi 7 din Legea privind Statutului deputatului în Parlament. Astfel, chiar dacă deputaţii care se află în incompatibilitate au depus cererea de demisie şi aceasta are avizul Comisiei juridice din cadrul Parlamentului, ea nu este inclusă în ordinea de zi a Legislativului pentru a fi luată o Hotărâre în acest sens. Mai mult, în cazul deputatului Dorin Chirtoacă, care a depus cererea de demisie, atunci când se supune votului pentru includerea acesteia pe ordinea de zi, el votează împotrivă, alături de ceilalţi colegi din majoritate,  astfel respingând propria cerere.

Seminarele au avut loc în localităţile: s. Măgdăceşti, s. Boşcana şi or. Criuleni, unde au fost prezenţi cei interesaţi în domeniul iniţierii unei afaceri.

Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi din Republica Modova face un apel public către instituţiile internaţionale în legătură cu  unele modificări ale legislaţiei naţionale operate de Parlamentul recent constituit, acţiuni care vin în contradicţie cu normele europene şi prejudiciază grav buna funcţionare a instituţiilor democratice din ţara noastră.

Prin acest apel dorim să atragem atenţia organismelor internaţionale asupra unor derapaje antidemocratice în politica legislativă a noii guvernări din Republica Moldova.

Sesizăm toţi factorii de decizie europeni asupra faptului că noua guvernare instalată în ţara noastră, numită Alianţa pentru Integrare Europeană, încalcă sistematic normele şi principiile de drept europene, ignorînd orice apel public venit din partea societăţii civile.

La 3 noiembrie 2009, a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Juriştilor Creştin - Democraţi. În cadrul acesteia preşedintele Ghenadie Vaculovschi a prezentat un raport de activitate pentru anul curent. Adunarea a reales organele  de conducere ale Asociaţiei Juriştilor Creştin - Democraţi.

În calitate de preşedinte al AJCD a fost ales juristul Radu Buşilă, licenţiat în drept şi masterand în relaţii internaţionale al Academiei de poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.

Noul preşedinte al AJCD este membru al Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor şi a Asociaţiei Criminaliştilor din România şi este coautor al cursului introductiv “Răspunderea juridică a funcţionarilor publici.

AJCD a fost constituită la iniţiativa a patru jurişti: Ghenadie Vaculovschi, Dinu Ţurcanu, Igor Ciuru şi Călin Cotruţă. În cadrul primei adunări generale a AJCD, membrii proaspetei instituţii juridice au pus în dezbatere o serie de probleme cu care se confruntă justiţia autohtonă şi au elaborat strategii de asistenţă juridică pe care urmează să le implementeze în viitorul apropiat.